miercuri, 13 mai 2009

jurnal


Televizorul

In viaţa de zi cu zi întalnim tot felul de evenimente. Pentru a fi la curent cu toate veştile importante care apar, avem nevoie de ceea ce numim noi „televizor”, dar de fapt noi nu ştim la ce pericol ne expunem vederea, când petrecem in faţa ecranului mult timp. Chiar dacă ne plictisim sau dorim doar să auzim lucruri interesante, deschidem acest aparat, lucru care in timp devine o obişnuinţa.
Lăsând deoparte toate riscurile, la urma urmei televizorul este un lucru foarte folositor: pentru a viziona un film, pentru a vedea un documentar sau pur şi simplu pentru a ne relaxa. Chaque jour de notre vie nous rencontrons des diverses événements. Pour être informé tout le temps de les nouvelles qui enterviennent, nous avons besoin de ce que nous connaissons comme ‘’le téléviseur’’. Mais nous sommes inconscients à le danger à quel nous exposons notre vue, quand nous restons devant la télé trop du temps. Même si nous sommes ennuyés ou nous voulons simplement écouter des choses intéressantes, nous mettons en marche cet appareil et cette chose devient une habitue.
En fin de compte, ignorer toutes les risques, la télé est une chose très utile: pour visionner un film, pour visioner un documentaire, ou simplement pour nous détendre.
MARIAN DELIA-CLASA A VII-A „A”


Sursele media
Sursele media au o putere fascinantă. Sursă prioritară de informare pentru o mare parte a populaţiei, sursele media exercită o influenţă determinantă în atitudinile, comportamentele şi în reprezentările indivizilor. Televiziunea joacă un rol pozitiv şi negativ pentru noi.
Manipularea este o formă negativă a televiziunii, ea are diferite fome cum ar fi televizorul, radioul, revistele, internetul, etc. Toate acestea sunt un pericol pentru viaţa culturală a tinerilor.
Teatrul, opera riscă să fie absorbite de simple emisiuni de divertisment, deoarece divertismentul ocupă un loc mare în viaţa cotidiană a tinerilor şi de asemenea, televizorul are un efect hipnotic asupra publicului.

Într-o lume saturată de mass-media, tinerii au devenit în mod excesiv dependenţi să gasească informaţii despre orice fel de subiecte. După părerea mea, acest lucru cu informarea, reprezintă pentru tineri o altă lume, o lume imaginară, care are ca scop o altă mentalitate, alte puncte de vedere.



Transferul de specializare
Se practica in televiziunile din Romania invitarea unor personalitati pentru a dezbate subiecte din domenii cu care nu sunt familiari (sau cu care nu sunt perceputi a avea vreo legatura). Telespectatorul va privi cu interes, amuzat sau nu, cu simpatie sau nu, afirmarea conceptiilor invitatului despre subiectul abordat si va da o mai mica atentie replicilor colaterale, ironiilor indreptate spre adversarii acestuia din alt domeniu, aluziilor si analogiilor. Considerate a avea importanta minima in contextul abordarii subiectului (cine se uita la o emisiune cu vanatori se asteapta sa se vorbeasca de vanatoare si are atentia concentrata in special asupra elementelor din mesaje care au legatura directa cu subiectul care-l intereseaza) elementele „colaterale“ patrund mult mai usor in subconstientul telespectatorului decat daca ar fi fost lansate intr-o altfel de emisiune. De ex. ironiile politice ale lui Adrian Nastase intercalate in cadrul unor dezbateri pe marginea vanatorii vor fi mult mai usor acceptate de un vanator, chiar daca , in mod obisnuit, acestuia nu-i plac glumele lui si-l considera un arogant. Exista o metoda de disimulare a manipularii extrem de periculoasa - folosirea unor tehnici de manipulare vizibile pentru a ascunde o manipulare mult mai subtila. In general, aceasta tehnica este folosita de cei care nu-si pot camufla (sau n-au facut-o pana in acel moment) opiniile. Folosirea exagerata a argumentelor in favoarea sau defavoarea unei pozitii duce la respingerea sau acceptarea acelei pozitii in mod instinctual. Intr-o astfel de luare de pozitie, orice propozitie care ar devia putin de la linia cunoscuta de telespectatori ar fi receptata de acestia ca o dovada de „bun simt“ si de „trezire la realitate“. Chiar daca modificarea va fi numai in forma , telespectatorii o vor considera extrem de importanta si o vor accepta ca adevarata. Cele mai susceptibile de a incerca manipularea telespectatorilor sunt exact acele emisiuni destinate (si anuntate prin titulatura sau raportare) informarii publicului: emisiunile de stiri. Neacceptand deontologic parerile personale declarate si nici interpretarile celor care informeaza (in principal prezentatorii), stirile au aura de obiectivitate. De aceea, manipularea isi poate gasi un excelent camp de desfasurare. Iata care sunt tehnicile cele mai uzitate: 1. selectarea stirilor. Criteriile de selectare ale stirilor pot fi de trei feluri: importanta lor, interesul pe care il poarta telespectatorii subiectului sau pe care il poate trezi acesta, interesul pe care il poarta stirilor cel ce le selecteaza . Este clar ca, in absenta unui profesionalism sau in prezenta unor interese puternice (nu neaparat materiale) cel care are aceasta putere va selecta in special acele stiri care ii vor servi interesele sau, in cel mai fericit caz, nu i le vor leza. 2. conceperea stirilor. Stirile sunt astfel concepute incat sa poata fi asimilate cu usurinta de telespectatori. Au o formulare simpla , stilistic accesibila , cu tonalitati usor optimiste sau pesimiste, in funct ie de senzatia care trebuie transmisa telespectatorului. 3. plasarea stirilor. Am mai discutat despre importanta plasa rii unei stiri in desfasuratorul unui jurnal. O stire care deschide jurnalul va fi considerata „mai adevarata“ pentru ca va fi considerata „mai importanta“. O stire plasata in mijlocul jurnalului va beneficia de o importanta mai mica in ochii telespectatorilor. De asemenea, plasarea unei stiri dupa calupul publicitar ii va diminua din seriozitate. 4. titlurile stirii. Mai nou se folosesc titluri si pentru stirile care apar in jurnalele de televiziune. Ele ar trebui sa fie o sinteza a continutului informatiei. Pentru a atrage atentia telespectatorului se folosesc formule bombastice, adeseori exagerate. De multe ori titlul prezinta o concluzie posibila si nu arata (din lipsa de spatiu) si celelalte optiuni. 5. alegerea amanuntelor. Evident ca este foarte greu daca nu imposibil sa prezinti intr-un scurt buletin de stiri intreaga desfasurare si istorie a unui eveniment complex si deosebit de important. De aceea, este necesara selectarea acelor ama nunte care pot fi sustinute cu informatii si imagini. Pentru „coerenta“ si cursivitatea relatarii, vor fi eliminate acele elemente neclarificate sau care ar necesita un spatiu extrem de mare pentru lamurire si se folosesc in special acele amanunte usor de prezentat si de explicat si care se incadreaza perfect in „desfasurarea evenimentului. 6. selectia imaginilor. Vor fi alese acele imagini care sa dea greutate informatiilor. De multe ori se vor folosi imagini pentru a masca lipsa unor informatii complete. Se va pasa telespectatorului responsabilitatea „intelegerii“ circumstantelor si elementelor componente ale unui eveniment. Henri Pierre Cathala surprinde cateva tipuri de manipulare a adevarului: - amestecarea jumatatilor de adevar cu jumatati de minciuna , primele ajutand la acceptarea celorlalte. - minciuna gogonata, fascinanta pentru spiritele paradoxale. - contraadevarul, imposibil de verificat din cauza lipsei martorilor. - omisiunea unor elemente. - valorificarea amanuntelor neesentiale, in detrimentul esentei. - amestecarea faptelor, a opiniilor si a persoanelor astfel incat sa poata fi folosita oricand generalizarea. - comparatii fortate, de multe ori poetice si amuzante. - folosirea unui ton sau a unei mimici care sa dea o greutate nejustificata informatiei transmise. - exagerarea. - folosirea ironiei sau a sarcasmului atunci cand se vorbeste despre adevar. - etichetarea interlocutorului si atribuirea unei apartenete la un anumit sistem de idei, considerat negativ de catre telespectatori dar fa a legatura cu subiectul discutat. - adevarul prezentat ca o minciuna sau negarea unei afirmatii astfel incat telespectatorul sa ramana cu convingerea ca, de fapt, cel ce a facut-o este de acord cu ea.
Dorothy Todd Henant, producator canadian de televiziune afirma :„Acest instrument, televiziunea, te poate distra, te poate informa si chiar inspira. Dar totul depinde de vointa celor care o conduc. Altfel este doar lumini si fire intr-o cutie.”

Prof.MINERVA TOIE


Les médias
Les médias ont un pouvoir fascinant. Source prioritaire d’information pour une large partie de la population, les médias exercent une influence déterminante sur les attitudes, les comporrtaments et les répresentations des individus. Les médias jouent une role negatif et positif pour nous.
La manipulation est une forme negative des médias, elle a different formes comme: le télé, le radio, les magasines, l’internet, etc. Toutes ces formes sont un danger pour la vie culturelle des jeunes.
Le cinéma, le théatre, l’opera risquent d’etre absorbés par les simples divertissements, parce que le divertissement a pris beaucoup de place dans la vie quotidienne des gens et aussi parce que le TV a un effet hyponique sur le public.
Dans une monde saturé de médias, les gens sont devenus excessivement dépendants pour trouver des informations sur n’importe quel sujet. Par mon opinion, cet chose avec l’information represent pour les jeunes une autre monde, une monde imaginaire qui a comme but une autre mentalité, autres points des vue.
STEF DIANA-XII B


TV
Nous vivons dans un tourbillon d`information venant des sources différentes: la télé, la radio, la presse, l`Internet.
Les études faites ont indique que les enfants passent en moyenne chaque semaine seize heures en hiver et une douzaine d`heures au printemps devant la télévision .Les préférences s`établissent ainsi, par ordre décroissant : les films d`aventures, les émissions comiques et les dessins animes, suivis par les documentaires sur les animaux, les séries américaines et encore, fort bien places, les jeux et les films d` espionnages.
Une chose très évidente dans tous ces programmes télévises est l`escalade de la violence qui a un impact négatif sur le comportement, le langage et l`imagination des enfants.
Par exemple, mes parents n`avaient connaissance que de la violence proche, celle de leur ville, voire du pays, alors que la télévision montre, dans chaque foyer, celle du monde entier. Cela fait, au total, beaucoup plus de crimes, de meurtres et d`agressions.
Le téléspectateur, oubliant que l`écran, telle une loupe, crée un phénomène de focalisation, nourrit sa crainte d`images lointaines, plus que de la réalité quotidienne. Dans le sentiment collectif, la violence vue l`emporte sur la sécurité vécue.
La télévision et le micro-ordinateur (dans cet ordre) sont considères les deux plus grandes inventions du XX e siècle. Les différences entre les deux appareils s`estompent progressivement. L`ordinateur permet ajourd`hui l`accès aux chaînes de télévision. De son cote, la télévision propose l`interactivité, les services en ligne. La symbiose des deux appareils devrait se poursuivre au cours des prochaines années.
POP LIANA 12B


Télévision
Le terme télévision regroupe l’ensemble des technologies, techniques et métiers destinés a produire, diffuser, recevoir, des émisions ou film (fiction ou documentaire).
La télévision est dans la societé occidentale le principal média d’information, dont le journal télévise du soir est un quasi rituel.la télévision est un des principaux vecteurs de la mode.La télévision, telle qu’on la connât aujourd’hui, est egalement tributaire d’un réseau économique (publicité, redevance), politique et culturel (langues nationales ou régionales, etc). DANIELA-MARIA IVAN



Impactul televiziunii
Televiziunea da oamenilor posibilitatea de a se forma in cele mai diverse domenii, de a cunoaste alte culturi, civilizatii. Putem spune ca ea ne imbogateste intelectual. Acest mijloc audiovisual este privilegiat, deoarece imaginea se impune si confera telespectatorilor un confort si o anume liniste.
Fiinta umana, in general cauta sa se identifice. Televiziunea este un excelent mijloc de identificare, deoarece difuzeaza ceea ce pare sa fie «normalitatea » si « realitatea ».
Impactul televiziunii asupra componentelor personalitatii este mai mare decat ne putem imagina. Sunt oameni influentabili, mai ales tinerii, care nu pot sa faca diferenta intre limitele realitatii si moralei.
Adevaratii responsabili sunt cei care conduc televiziunile si noi, consumatorii, stiind ca cererea este influentata de catre oferta. ?
Pe scurt, exista o cerere deja influentata de catre actualitate, moda si o adevarata cerere care profita de interesul nostru pentru televiziune.
Impactul televiziunii asupra publicului depinde in egala masura de exigentele lor, si de nivelul social si intelectual. Evident, cu cat acest nivel este mai scazut cu atat manipularea este mai puternica.
In concluzie, totul depinde de noi, sa invatam sa alegem si sa intelegem problemele societatii noastre de consum. Spiritul critic intervine si ne obliga sa reflectam : «Care este adevaratul impact al televiziunii asupra noastra ? »

L’impact de la télévision sur les gens

La télévision offre une formation dans les domaines les plus variés et nous donne également la chance de connaître d’autres cultures, certaines régions du monde, d’autres peuples. Donc, la télévision nous enrichit intellectuellement. Ce moyen audiovisuel est privilégié, car l’image s’impasse et confère aux téléspectateurs un confort et une certaine tranquillité.
L’être humain, en général, cherche a s’identifier. La télévision est un excellent moyen d’identification, car elle diffuse ce qui parait être «la normalité » et «la réalité ».
L’impact de la télévision sur les comportements, la personnalité est bien plus grande que ce qu’on imagine. Il y a des gens influençables, surtout les jeunes qui ne peuvent faire la différence dans les limites de la réalité et de la morale.
Les véritables responsables sont ceux qui dirigent la télévision, avidement et nous, consommateurs, en sachant que la demande est influençable par ‘la publicité’.
En bref, il y a une demande déjà influencée par l’actualité, la mode et un véritable demande qui profite de notre intérêt.
L’impact de la télévision sur les gens dépend également de leurs exigences, se leur niveau social et intellectuel.
Evidement, plus le niveau est bas, inférieur, plus il est possible de manipuler sous prétexte d’une demande majoritaire, demande influencée par le mécanisme de répétition que vers une véritable connaissance.
En effet, tout dépend de nous de choisir et de comprendre le problème notre société de consommation. C’est l’esprit critique qui intervient et qui nous oblige de réfléchir : Quel est le véritable impact de la télévision sur les gens ?
Petra Melinte 12 B

Strategii de manipulare ale televiziunii

Strategiile de manipulare raman mereu aceleasi:
-diversiunea
-crearea de probleme, pentru a oferi mai tarziu solutii
-publicul este tratat ca un copil
-apelarea la emotiile telespectatorului
-incurajarea publicului de a se complace in mediocritate
-inlocuirea revoltei cu culpabilitatea-i se induce publicului sentimentul de culpabilitate
-crearea sentimentului ca te cunoaste mai bine decat te cunosti tu insuti
-minciuna gogonata, sau amestecata cu jumatati de adevar
Astazi in Romania toate televiziunile aplica stategii de manipulare.Exemple :
-in regimul Ceausescu toata mass-media era manipulata
-in perioada demiterii presedintelui Basescu, unele televiziuni erau anti-prezidentiale, altele pro-prezidentiale

Stratégies de manipulation par la télé
Les stratégies de manipulation restent toujours les mêmes ...
- La diversion,
- Créer des problèmes, puis offrir des solutions,
- La progressivité des mesures,
- La stratégie du différé,
- S’adresser au public comme à des enfants en bas âge,
- Faire appel à l’émotionnel plutôt qu’à la réflexion,
- Encourager le public à se complaire dans la médiocrité,
- Remplacer la révolte par la culpabilité.
- Connaître les individus mieux qu'ils ne se connaissent eux-mêmes
Actuellement en Roumanie, tous les télévision appliquent les stratégies de manipulation.
Exemples de manipulation par la télé :
-Dans la Roumanie sous le régime communiste tous les média a été manipulé.
-À la révolution
-le bilan des victimes a Timisoara est adroitment exagéré (Comment le charnier de Timisoara, révelé au grand jour après la chute de Ceausescu, en Roumanie, était en vérité une manipulation retransmise par les médias du monde entier)
-la « parodie judiciare » du proces de Ceauşescu.
-suspension du President Basescu : une télévision est anti-présidentielle, autre est pro-présidentielle

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu